Prea multe vatmaniţe

          Totul e bine, e aşa de bine câteodată că nici nu realizezi că trăieşti.Eşti undeva departe de viaţa de zi cu zi.Departe de toţi muritorii de rând.Ai impresia că te-ai futut cu Dumnezeu/Fecioara Maria (după caz).Dar înainte de asta treci printr-o perioadă de căcat extrem.O astfel de stare din care nu te-ar scoate nici faptul că ai câştigat la loto sau că ai aflat că eşti rudă cu Chuck Norris.Dar să zicem că ai în viaţă un ţel mai mare decât cele două menţionate mai sus ( deşi e puţin probabil ) şi îl îndeplineşti, brusc, şi te bucuri de el.Dar pentru o scurtă perioadă de timp din păcate.Şi asta din cauză că nu poţi fi mulţumit.Nu poţi fi fericit nelimitat.Trebuie să ajungi tu la un moment dat să-ţi bagi pula în tot ce ai realizat,iubit,făcut.Trebuie să faci cumva ceva greşit.Şi taci din gură,ţii în tine spunându-ţi că n-o mai faci a doua oară.Dar o faci şi a doua şi a treia.De ce?Păi te gândeşti că ţine faza.Că nu deranjezi pe nimeni atâta timp cât nu se află.Dar până la un moment dat când clachezi şi nu mai suporţi nici să te priveşti în oglindă.Bine,io mă privesc înainte să ies din casă că nu vreau să o traumatizez pe doamna vatmaniţă cu moaca mea nebărbierită tocmai în ziua în care mă gândesc şi io să ajung la cursul de la ora 8.Nu ştiu de voi.În fine.Nu schimbăm subiectul.

Ştii cum e mancarea congelată,nu?Dacă nu o decongelezi înainte să o arunci în tigaia plină cu ulei fierbinte se strică.Dar tu o mănânci.Te saturi,te simţi bine şi apoi ţi se face rău şi vomiţi.Exact aşa e cu mintea ta.Dacă ajungi de la rău la bine brusc,te bucuri de moment,eşti “sătul” de fericire,apoi ţi se face “rău”,”vomiţi” şi te simţi ca o pulă timp de câteva zile.Fericirea există oameni buni,nu zic nu, dar nu ţine destul.E ca o ţigară.O aprinzi,îţi place,tragi din ea,îţi place,se apropie de sfârşit,deja îţi lasă un gust amar,se termină şi te lasă rece.Şi povestea se repetă.

Dar hai să nu fim trişti şi să ne bucurăm că l-a huiduit lumea pe Băsescu la Iaşi.Huiduielile din fundal mergeau perfect cu imnul nostru de căcat şi moacă batută de soartă a marinarului beţiv.  

Visul - partea I

A trecut mai bine de-o lună şi n-am avut parte nici de jumătate din cititorii pe care trebuia să-i am ca să-i merit inima dragii mele vecine de la ţară.Pula mea,vă mulţumesc ce pot să zic.Sunt un om de cuvânt şi o să fac aşa cum am promis.Datorită vouă am scăpat de muncit pământul şi bătut la dânsa ca la fasole,pentru că sigur asta aş fi făcut dacă i-aş fi văzut în fiecare dimineaţă faţa aglomerată şi dinţii aruncaţi cu praştia de un moş cu parkinson.Nu,de fapt glumesc.N-aş fi bătut-o zilnic.Să zicem săptămânal,că ştie să gătească.

Visez cam de-ampulea de-o bucată de vreme.Visez că mă fut cu femei.Asta e mişto.Faza de căcat e că niciuna n-are faţă.Adică pur şi simplu nu există ochi,buze,nas,sprâncene,nimic.Nici măcar urechi.Păr în cap şi atât.E cam deranjant.Adică e posibil ca una din femeile astea să fie vreo actriţă bună sau ceva de genu’,şi io să n-am habar că am futut-o.Şi ce e mai de căcat e că nu îmi dau seama dacă o fut bine sau nu.Neavând gură nu poate să scoată niciun sunet,la fel şi cu ochii.Nu vezi dacă îi dă peste cap sau dacă priveşte pierdută în tavan de plictiseală.Masculii sigur înţeleg ce vreau să zic.În fine.În visul următor o să mă dotez cu un marcăr să-i desenez o faţă.Nu prea mă pricep eu la desen, dar mai bine aşa decât nimic.

-

Poate te întrebai de ce n-am mai scris nimic în ultima vreme.Şi dacă nu te întrebai, taci în pula mea că mă întrebam eu şi tre să-mi răspund.Păi am avut o vacanţă destul de interesantă,ca să nu spun altfel, cu multe căcaturi noi ce-au apărut în peisaj.S-au întâmplat multe de ceva vreme,a curs mult alcool,s-au fumat multe ţigări,s-au futut multe vise şi s-au născut altele în acelaşi timp.Au venit tot felul de sfaturi din multe direcţii şi de cele mai multe ori asta nu face decât să-ţi fută creierii mai tare.Acuma nu că n-aş apreciat sfaturile venite din respectivele direcţii,doar că m-am gândit io mai bine cu pretena mea cea mai bună,şi zic pretena ca să este o aroganţă,şi este ca să fie o dublă aroganţă.Cum ziceam m-am gândit eu cu pretena mea cea mai bună, berea, care este aici lângă mine răsuflată,caldă şi supărată că n-am mai dat pe-acasă de vreo 3 zile şi am lasat-o singură cu colegă-miu de cameră,Andrei,care nici măcar n-a binevoit s-o bage la frigider.Ne-am gândit noi aşa că toate astea se întâmplă c-un motiv şi n-are ce se fie nasol.Timpul le rezolvă pe toate.Timpul şi încă o bere resuflată ca asta.

Acuma pula mea că tot suntem studenţi,vorba aia,vreau să ştiu şi eu dacă sunt singurul care şi-o va lua în freză odată cu venirea sesiunii.E un poll undeva în dreapta paginii.Folosiţi-l şi lămuriţi-mă şi pe mine.