marți, 25 ianuarie 2011

Prea multe vatmaniţe

          Totul e bine, e aşa de bine câteodată că nici nu realizezi că trăieşti.Eşti undeva departe de viaţa de zi cu zi.Departe de toţi muritorii de rând.Ai impresia că te-ai futut cu Dumnezeu/Fecioara Maria (după caz).Dar înainte de asta treci printr-o perioadă de căcat extrem.O astfel de stare din care nu te-ar scoate nici faptul că ai câştigat la loto sau că ai aflat că eşti rudă cu Chuck Norris.Dar să zicem că ai în viaţă un ţel mai mare decât cele două menţionate mai sus ( deşi e puţin probabil ) şi îl îndeplineşti, brusc, şi te bucuri de el.Dar pentru o scurtă perioadă de timp din păcate.Şi asta din cauză că nu poţi fi mulţumit.Nu poţi fi fericit nelimitat.Trebuie să ajungi tu la un moment dat să-ţi bagi pula în tot ce ai realizat,iubit,făcut.Trebuie să faci cumva ceva greşit.Şi taci din gură,ţii în tine spunându-ţi că n-o mai faci a doua oară.Dar o faci şi a doua şi a treia.De ce?Păi te gândeşti că ţine faza.Că nu deranjezi pe nimeni atâta timp cât nu se află.Dar până la un moment dat când clachezi şi nu mai suporţi nici să te priveşti în oglindă.Bine,io mă privesc înainte să ies din casă că nu vreau să o traumatizez pe doamna vatmaniţă cu moaca mea nebărbierită tocmai în ziua în care mă gândesc şi io să ajung la cursul de la ora 8.Nu ştiu de voi.În fine.Nu schimbăm subiectul.
Ştii cum e mancarea congelată,nu?Dacă nu o decongelezi înainte să o arunci în tigaia plină cu ulei fierbinte se strică.Dar tu o mănânci.Te saturi,te simţi bine şi apoi ţi se face rău şi vomiţi.Exact aşa e cu mintea ta.Dacă ajungi de la rău la bine brusc,te bucuri de moment,eşti “sătul” de fericire,apoi ţi se face “rău”,”vomiţi” şi te simţi ca o pulă timp de câteva zile.Fericirea există oameni buni,nu zic nu, dar nu ţine destul.E ca o ţigară.O aprinzi,îţi place,tragi din ea,îţi place,se apropie de sfârşit,deja îţi lasă un gust amar,se termină şi te lasă rece.Şi povestea se repetă.
Dar hai să nu fim trişti şi să ne bucurăm că l-a huiduit lumea pe Băsescu la Iaşi.Huiduielile din fundal mergeau perfect cu imnul nostru de căcat şi moacă batută de soartă a marinarului beţiv.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu